Republica Danga

„ Danga nu e, adică e pretutindeni. Este o insulă, compusă din pulberea unei planete îndepărtate, unde legile fizicii terestre nu sunt chiar atât de riguroase. Aici nu se știe prea bine dacă oamenii mint, visează, sau trăiesc cu adevarat „


Sarbatori religioase

Distribuiţi
avatar
The Dude

Mesaje : 4532
Puncte : 4651
Data de inscriere : 17/02/2015

Re: Sarbatori religioase

Mesaj Scris de The Dude la data de Sam Aug 15, 2015 9:46 pm

avatar
Kavarna

Mesaje : 1005
Puncte : 1058
Data de inscriere : 17/02/2015
Varsta : 37

Re: Sarbatori religioase

Mesaj Scris de Kavarna la data de Mar Sept 08, 2015 8:05 am

...azi La Multi Ani !! tuturor Mariilor.



Vizitator
Vizitator

Re: Sarbatori religioase

Mesaj Scris de Vizitator la data de Mar Sept 08, 2015 2:58 pm

La multi ani !
avatar
The Dude

Mesaje : 4532
Puncte : 4651
Data de inscriere : 17/02/2015

Re: Sarbatori religioase

Mesaj Scris de The Dude la data de Mar Sept 08, 2015 3:38 pm

La Multi ani Mariei noastre ..si multa bafta !!
avatar
Articon

Mesaje : 315
Puncte : 319
Data de inscriere : 13/07/2015

Re: Sarbatori religioase

Mesaj Scris de Articon la data de Lun Sept 14, 2015 3:50 pm

Creștinii prăznuiesc, luni, pe 14 septembrie, sărbătoarea Înălțării Sfintei Cruci, cea mai veche dintre sărbătorile creştine care aduce aminte de patimile şi moartea Mântuitorului pe Golgota. Ziua de  14 septembrie este  considerată şi data ce vesteşte sfârşitul verii şi începutul toamnei.


Calendarul popular consemnează aceasta zi şi sub alte denumiri, cum ar fi Cârstovul Viilor şi Ziua Şarpelui. Sub prima denumire, ziua este cunoscută mai ales în zonele deluroase şi sudice, în zonele viticole, marcând începutul culegerii viilor. A doua denumire este legată de faptul că, din această zi, se crede că şerpii şi alte reptile încep să se retragă în ascunzişurile subterane, hibernând până în primăvară. La sate, încă se mai crede că şerpii, înainte de a se retrage, se strâng mai mulţi la un loc, se încolăcesc şi produc o mărgică numită "piatra nestemată", ce ar folosi pentru vindecarea tuturor bolilor.
Potrivit altor tradiţii, de Ziua Crucii se strâng ultimele plante de leac (boz, micşunele, mătrăgună, năvalnic), care sunt duse, împreună cu buchet de flori şi busuioc, la biserică, pentru a fi puse în jurul crucii şi a fi sfinţite. Plantele astfel sfinţite se păstrează apoi în casă, la icoane sau în alte locuri ferite, fiind folosite pentru vindecarea unor boli, dar şi la farmecele de dragoste.

Busuiocul sfinţit de Ziua Crucii se pune în vasele de apă ale păsărilor, pentru a le feri de boli, în lăutoarea fetelor, pentru a nu le cădea părul, şi la streşinile caselor, pentru a le feri de rele, în special de trăsnete.
La sate, încă se mai crede că şerpii, înainte de a se retrage, se strâng mai mulţi la un loc, se încolăcesc şi produc o margică numită "piatra nestemată", ce ar folosi pentru vindecarea tuturor bolilor.

Vizitator
Vizitator

Re: Sarbatori religioase

Mesaj Scris de Vizitator la data de Lun Sept 14, 2015 4:50 pm

Azi este zi de post si pentru cine poate de post negru.
avatar
The Dude

Mesaje : 4532
Puncte : 4651
Data de inscriere : 17/02/2015

Re: Sarbatori religioase

Mesaj Scris de The Dude la data de Vin Oct 23, 2015 8:44 am

Focul lui Sâmedru – Ziua Soroacelor - început de iarnă pastorală



Hai la focul lui Sâmedru, hai la focul lui Sâmedru » strigă flăcăiandrii şi copiii alergând în jurul focului. Flăcările rugului dănţuie vesele – explozie de vitalitate, de lumină şi culoare în întunericul nopţii, iar bradul înalt, aprins în mijlocul lor pare o torţă uriaşă înălţată ca o rugă spre cer…
Focul lui Sâmedru, « ceremonialul nocturn de înnoire a timpului calendaristic » este un adevărat Revelion sătesc, cu multiple semnificaţii, ce are loc în noaptea de 25 spre 26 octombrie.

Şi acum în timpurile noastre, păstorii români – la fel ca toate popoarele de origine celtică din nord-vestul Europei, serbează Anul Nou pastoral la o lună după echinocţiul de toamnă. Diferit de Anul Nou Agrar care începe odată cu germinarea seminţelor – adică primăvara, Anul Nou Pastoral este toamna.

Fiind legat de iernatul, împerechiatul şi gestatul oilor şi caprelor şi în funcţie de ritmul vieţii acestor animale, Anul Pastoral este împărţit în două anotimpuri egale : o iarnă fertilă între 26 octombrie – 23 aprilie şi o vară sterilă între 23 aprilie- 26 octombrie. ( Ion Ghinoiu – Obiceiuri populare de peste ani).

Ulterior creştinismul a învestit ca patroni ai anotimpurilor pastorale pe Sf. Gheorghe ( serbat la 23 aprilie) denumit în popor Sângiorz – despre care se spune că încuie iarna şi înfrunzeşte codrul şi Sf. Dumitru sau Dimitrie ( 26 octombrie) denumit Sâmedru, cel care încuie vara şi desfrunzeşte codrul.Cei doi sfinţi – aşa ca fraţii buni, împart anul pastoral în două anotimpuri egale: vara - de la 23 aprilie până la 26 octombrie, având ca mijloc al timpului data de 20 iulie (Sântilie)şi iarna, de la 26 octombrie la 23 aprilie, cu mijloc la 16 ianuarie (Sânpetru de iarnă). Acestea sunt puncte principale de reper ale păstorilor, aşa cum alte date calendaristice fixe investite cu sărbători religioase sau profane, sunt puncte de reper în activitatea agricultorilor, pomi-viticultorilor sau apicultorilor.

Sâmedru este un zeu important al panteonului românesc, o divinitate agrară, patron al păstorilor şi cel care garantează soroacele. Credinţe, datini şi obiceiuri legate de divinitatea precreştină, peste care s-a suprapus Sfântul creştin Dimitrie (serbat la 26 octombrie), există peste tot în România, mai ales în zonele crescătorilor de animale, unde “Sâmedru era moştenit din tată în fiu ca antroponim şi patron al casei”. ( Ion Ghinoiu – Obiceiuri populare de peste ani.) Sâmedru este asociat cu moartea naturii, cu sosirea iernii si a frigului.
“Argumentele care sprijină ipoteza că Sâmedru a funcţionat ca început de anotimp ţin nu numai de domeniul culturii populare, ci şi de cel economic - sfârşitul văratului şi începutul iernatului, încheierea fermentaţiei vinului, ziua soroacelor- şi biologic - începutul ciclului de reproducţie a oilor şi caprelor, desfrunzitul codrului”. (Ion Ghinoiu – Sărbători şi obiceiuri româneşti).

Este interesant în acest sens creaţia populară – credinţele, legendele, basmele existente, în care Sâmedru este un om obişnuit, într-o variantă fost păstor care trăia singur cu turma la munte, într-alta un păzitor de vaci. Cea mai interesantă însă este aceea care circulă în judeţul Muscel, în care este reprezentat ca un bărbat frumos care peste zi are înfăţişarea unui porc (simbolul zoomorf pentru spiritul grâului) - de fapt legenda care a inspirat “Povestea porcului” a lui Ion Creangă ( Tudor Pamfilie – Sărbătorile la români).

Se spune că Sângiorz si Sâmedru poartă chei cu care incuie si descuie vara şi iarna – anotimpurile şederii oilor la munte sau în sat.
O veche zicală românească spune : « La Sângeorz se încaieră câinii, la Sâmedru se bat stăpânii » La Sângiorz se formează noi turme, cu păstori noi, care duc oile pe munte la stână. Iar câinii turmelor reunite se bat între ei până ajung să se cunoască. La Sâmedru, turmele coboară în sat la iernat, expiră vechile învoieli facute la Sângiorz şi se fac altele noi, prilej de bucurie şi adălmaş sau – în caz de nerespectare a înţelegerilor, prilej de ceartă, de aici şi proverbul respectiv. La oraşe, chiriaşii reînnoiau contractele cu proprietarii, daca nu se mutau, Sâmedru fiind termenul fix stipulat de obicei în contracte. În acest sens sunt interesante relatările bunicilor care au trăit aceste vremuri.

În Bucureşti – până în perioada postbelică, încă din luna septembrie ziarele erau pline de anunţuri legate de cei care căutau sau ofereau camere sau locuinţe de închiriat şi a cărăuşilor. Iar ziua de Sf. Dumitru era un adevărat exod, străzile ( mai ales cele periferice) erau pline de “camioane” (cum se spunea la căruţele cu roţi adaptate de la maşini sau camioane) trase de cai costelivi, supraîncărcate cu mobilă mizeră şi « troace » modeste din gospodăriile amărâţilor care-şi căutau condiţii mai ieftine de locuit.

Iată ce relatează etnograful Prof. C. Brăiloiu, de felul cum trebuia să fie ţinută la sate sărbătoarea lui Sânmedru:
”Sărbătoreşte-l bine, nu lucra deloc; încheie socotelile cu ciobanii care ţi-au ţinut oile peste vara, cinstindu-i dupa obiceiul Rascolului. Sâmbata, fiind Ziua Soroacelor, lichidează toate celelalte învoieli si încheie altele, cu adălmaşuri si veselie - arvuna te leagă, plata te scapă. Dar nu uita: cine-a luat pe datorie, plăteşte de două ori”.

Fiind “stâlp calendaristic de înnoire a timpului sezonal sau anual”, Sâmedru acumulează diferite practici, acte rituale ( de purificare, de fertilitate, apotropaice), legate de cultul strămoşilor – de pomenire a sufletelor morţilor, despre care se crede în popor că acum – şi la anumite alte date importante ale anului, părăsesc mormintele şi se întorc să viziteze lumea celor vii.
avatar
The Dude

Mesaje : 4532
Puncte : 4651
Data de inscriere : 17/02/2015

Re: Sarbatori religioase

Mesaj Scris de The Dude la data de Vin Oct 23, 2015 8:46 am

Focul lui Sâmedru

Este o ceremonie ca un scenariu al morţii şi renaşterii anuale a divinităţii pastorale, sugerat prin tăierea  şi arderea unui brad – arbore considerat sacru, prezent în toate ritualurile magice şi  de trecere la români.

Pregătirile se încep cu 2-3 săptămâni înainte, deoarece Focul lui Sâmedru este considerată cea mai mare sărbătoare pastorală, un fel de Revelion la care participă tot satul.. Pomenirile, precum si rugurile aprinse cu aceasta ocazie pe coamele dealurilor, la răspântii, în mijlocul satului, lângă ape – deci “locurile propice adunării spiritelor”, alături de veghea rituală, ţin de credinţa că la Sâmedru, morţii se fac moroi, vârcolaci, strigoi, muroni şi ieşind din morminte încearcă să-i chinuie pe cei vii (Mangiuca Simion – Călindaru iulianu, gregorianu şi poporalu român -1883). Aici intervine tradiţia focului ca element purificator.

Copiii şi tinerii strâng din timp cetină de brad, crengi, coceni de cucuruz, spăldării de cânepă de la meliţă, găteje şi uscături şi amenajează locurile unde se vor aprinde Focurile lui Sâmedru. În dimineaţa zilei de 25 octombrie, câţiva flăcăi însoţiţi de copii merg în pădure pentru a tăia brazii rituali, îi taie, îi curăţă de crengi apoi îi aduc şi îi fixează în locurile unde se vor aprinde rugurile funerare – în jur de 8-9 într-un singur sat, ridicând în jurul lor mai mult de un stat de om gătejile, uscăturile şi cetina strâsă cu săptămâni înainte. De multe ori înălţimea acestui brad este cât turla bisericii, aceasta în caz că se fixează orizontal în pământ. Există şi tradiţia amenajării rugului în formă de capră construită din trei lemne înălţate, sprijinite şi legate la capete cu stinghii şi îmbrăcate sărbătoreşte în cetina de brad.
Când soarele apune şi întunericul nopţii începe să coboare, toată suflarea satului –se strânge în linişte, ca pentru un ceremonial sacru, ritual. Copiii – deci cei mai curaţi sufleteşte, aprind cu emoţie focurile, iar când flăcările încep să se înalţe cuprinzând şi bradul ritual, atât ei cât şi tinerii încep să strige din răsputeri : “Hai la Focul lui Sâmedru, hai la Focul lui Sâmedru !”. Femeile, pregătite cu coşniţe pline, împart ca la un ceremonial de înmormântare grâu fiert cu unt sau untură, colaci rituali şi lumânări, covrigi, păine caldă, brânză, lapte, nuci, mere, must ce a dat în fierbere etc. pomeni dedicate sufletelor strămoşilor.

În acest sens este edificatoare  “incantaţia” care se face cu această ocazie în ţinutul Almăjului: “Voi moşi strămoşi / Să-mi fiţi toţi voioşi / Să-mi daţi spor în casă / Mult pe masă / Cu mult ajutor / În câmpul cu flori.” (Petrovici Emil – Folclor din valea Almăjului)
În jurul rugului sau rugurilor, până târziu în noapte, toţi locuitorii satului mănâncă, beau, spun snoave şi glume, cântă, joacă şi se bucură ca la o mare serbare, chiar dacă cei mai mulţi dintre ei nu cunosc motivaţia ritualului - celebrarea tainei renaşterii zeului prin ritul funerar de încinerare. Când flăcările se mai domolesc, flăcăii şi fetele nemăritate, perechile “aflate în vorbă” sar peste foc şi de reuşesc se spune că rămân împreună şi se căsătoresc.

Cel mai important moment al serbării este cel al prăbuşirii bradului încă arzând, direcţia în care cad cărbunii aprinşi – consideraţi sacrii, indică care dintre tinerii se vor căsătorii în noul an. Înspre dimineaţă, când rugul este aproape stins, oamenii pleacă la casele lor luând cu ei cenuşă şi cărbuni aprinşi pe care îi aruncă în grădini şi livezi pentru ca anul care urmează să aibă recolte bogate.
Focul lui Sâmedru a rămas un obicei viu, păstrat în multe localităţi din nordul judeţelor Argeş, Dâmboviţa,Vâlcea, în unele zone montane şi submontane din Muntenia, Oltenia şi Moldova, chiar dacă nu se mai cunoaşte semnificaţia iniţială, rituală – de fapt ca toate focurile de peste an, ceremonii practicate în mediul rural.


            Tradiţii şi credinţe legate de ziua de Sâmedru

În Oltenia se crede că cine va ţine această sărbătoare cu sfinţenie, va fi ferit ca lupii să-i mănânce vitele.

În jud. Muscel se fac prognoze asupra vremii. Cum e vremea în ziua de Sâmedru, aşa va fi toată iarna. (Gherman Traian – Meteorologie populară, observări, credinţe, obiceiuri)

Dacă la Sâmedru e vreme frumoasă, toamna va fi lungă ( Gherman - idem)

În noaptea de Sâmedru, este obiceiul ca ciobanul să-şi aştearnă cojocul pe jos, în mijlocul stânei. Dacă se aşează pe el o oaie albă e semn că iarna va fi geroasă şi cu zăpezi grele, din contră oaia neagră vesteşte iarnă uşoară. Tot aşa luna este un bun indiciu. Dacă este lună plină cu cer senin, iarna va fi uşoară. Luna plină cu cer înorat, anunţă o iarnă aspră cu zăpezi mari şi ger cumplit.( V.Kernbach – Universul mitic al românilor)

Ultima oaie care iese prin strungă la muls în ziua lui Sâmedru, vesteşte cum va fi vremea: dacă e neagră a doua zi plouă, cea albă aduce vreme însorită.

Ciobanii pândesc spre dimineaţă cum se scoală oile. Dacă prima sculată este albă şi dacă va pleca în jos - spre sud, iarna va fi grea. De va fi neagră şi va pleca spre nord, iarna va fi uşoară.( Pamfile Tudor – Sărbătorile de toamnă şi Postul Crăciunului)

În Bucovina usturoiul trebuie semănat până la Sâmedru, dacă-l semeni după, poţi să ai mari pagube. Dacă pui totuşi câţiva căţei în pământ, amăgeşti spiritele şi poţi să semeni şi după Sâmedru ( Niculiţa-Voronca – Datinile şi credinţele poporului român)

În Moldova nu se seamănă usturoi după Sâmedru, ca să nu moară copiii ( Ion Creangă)
În ziua de Sâmedru se tunde coma cailor tineri (până la trei ani) – ca să aibă păr frumos.

De doua ori pe an, de Sf. Gheorghe si de Sâmedru, oamenii se mutau, işi schimbau locuinţele, semnând noi contracte de inchiriere.
avatar
The Dude

Mesaje : 4532
Puncte : 4651
Data de inscriere : 17/02/2015

Re: Sarbatori religioase

Mesaj Scris de The Dude la data de Mar Oct 27, 2015 8:46 am

Dumitre, Dumitre,
picioare sucite,
caciula cu dop.
Hop Dumitre hop !!
avatar
Sfatuitorul
Admin

Mesaje : 782
Puncte : 901
Data de inscriere : 13/02/2015
Localizare : Bucuresti

Re: Sarbatori religioase

Mesaj Scris de Sfatuitorul la data de Lun Noi 23, 2015 3:57 pm

Veste buna 30.11 (Sf. Andrei) cade luni, iar 1.12. marti, adica: weekend prelungit.
Sa fie primit. bounce
avatar
The Dude

Mesaje : 4532
Puncte : 4651
Data de inscriere : 17/02/2015

Re: Sarbatori religioase

Mesaj Scris de The Dude la data de Lun Noi 30, 2015 9:32 am

avatar
Gryphon

Mesaje : 239
Puncte : 241
Data de inscriere : 17/04/2015
Localizare : NV

Re: Sarbatori religioase

Mesaj Scris de Gryphon la data de Sam Apr 23, 2016 9:25 am

În următoarele două saptămâni voi fi plecat prin Austria și chiar dacă este net și pe acolo,
nu îl voi accesa prea des, așa că vă urez încă de pe acum
SĂRBĂTORI FERICITE !

Sper să ne reîntâlnim pe aici prin luna mai.


Vizitator
Vizitator

Re: Sarbatori religioase

Mesaj Scris de Vizitator la data de Sam Apr 23, 2016 1:18 pm

Sarbatori fericite si tie !

Vizitator
Vizitator

Re: Sarbatori religioase

Mesaj Scris de Vizitator la data de Sam Apr 23, 2016 1:50 pm

Multumim , asemenea ! Odihna placuta !  study
avatar
The Dude

Mesaje : 4532
Puncte : 4651
Data de inscriere : 17/02/2015

Re: Sarbatori religioase

Mesaj Scris de The Dude la data de Sam Apr 23, 2016 11:03 pm

..o sa analizam atent ce ne-ai lasat...



*********

la multiani gica si ghita....cu toate concubinele voastre...gherghina (ce mai nume ?)...gina (de unde si pana unde ?)....georgeta....(asa mai merge !)






..................the butcher......
avatar
Articon

Mesaje : 315
Puncte : 319
Data de inscriere : 13/07/2015

Re: Sarbatori religioase

Mesaj Scris de Articon la data de Lun Mai 02, 2016 3:30 pm

Cristos a inviat republicani !

Vizitator
Vizitator

Re: Sarbatori religioase

Mesaj Scris de Vizitator la data de Mar Mai 03, 2016 7:02 am

Adevarat a inviat !
avatar
Sfatuitorul
Admin

Mesaje : 782
Puncte : 901
Data de inscriere : 13/02/2015
Localizare : Bucuresti

Re: Sarbatori religioase

Mesaj Scris de Sfatuitorul la data de Mier Mai 04, 2016 11:42 am

Adevarat a inviat !!
La Multi Ani !!
avatar
The Dude

Mesaje : 4532
Puncte : 4651
Data de inscriere : 17/02/2015

Re: Sarbatori religioase

Mesaj Scris de The Dude la data de Dum Mai 22, 2016 3:25 pm

Constantin.....si Elena.


Mai Tica mai....



Continut sponsorizat

Re: Sarbatori religioase

Mesaj Scris de Continut sponsorizat


    Acum este: Mar Dec 12, 2017 7:57 pm